SORT'I, sortesc, vb. IV. Tranz. (În superstiţii) A hotărî, a determina soarta cuiva; a ursi, a meni, a predestina. - Din soartă.
Sursă : DEX'98 (64629)  - LauraGellner

SORTI s. pl. v. sansă.
Sursă : Sinonime (210642)  - siveco

SORTI s. pl. v. recrutare.
Sursă : Sinonime (210643)  - siveco

SORT'I vb. 1. v. hărăzi. 2. v. predestina.
Sursă : Sinonime (210639)  - siveco

sort'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. sort'esc, imperf. 3 sg. sorte'a; conj. prez. 3 sg. si pl. sorte'ască
Sursă : DOR (283306)  - siveco

sorţi s. m. pl.
Sursă : DOR (283311)  - siveco

A SORT//'I ~'esc tranz. (în superstiţii si în creaţia folclorică) A hotărî dinainte, prestabilind mersul lucrurilor; a soroci; a ursi; a hărăzi; a predestina; a meni. /Din soartă
Sursă : NODEX (353954)  - siveco